"Cred că m-am îndrăgostit"

     Toți am gândit sau rostit cuvintele astea cel puțin o data : "Cred că m-am îndrăgostit".
     Sunt cuvinte frumoase, ce sintetizeaza sentimentele pe care le avem față de cineva drag. Dar cum să reacționezi când cel ce le rostește nu ești tu?
     Acum câțiva ani, într-o zi obișnuită, l-am luat pe fiul meu de la grădi. Seara, înainte de culcare, își face curaj să îmi spună ceva. Se uita fix în ochii mei și-mi zice : ”Mami, cred că m-am îndrăgostit!”. Eu ramân înmărmurită. Mă controlez cu greu să nu râd de puiul ăsta de om care la 5 ani crede cu tărie că e îndrăgostit. De unde până unde? Și îl întreb cum e să fii îndragostit? Îmi răspunde simplu: ”Păi îți e cald în obraji și te doare burtica”! Deci chiar așa... Ăsta e un răspuns bun. Mai vorbim un pic, despre fetița respectivă. Îmi spune ce îi place la ea. Îmi dau seama că dragul meu copil știe mai multe decât cred eu despre lumea asta.
      Așa sunt ei, copiii. Inocenți, și totuși foarte isteți. Nu le este frică să recunoască sentimentele frumoase pe care le trăiesc! Văd lumea în amănunt si ne-nvață și pe noi s-o redescoperim! Ei aduc cele mai mari bucurii și speranța într-o lume ca-n povești!